Corectie cicatrici
Cicatricile reprezinta o excrescenta de colagen sub piele, formata in urma vindecarii unei rani. La inceput cicatricile au o culoare rozalie, din cauza vaselor de sange si a celulelor noi, dar isi pot modifica in timp forma si culoarea. Maturizarea completa a unei cicatrici dureaza intre 12 si 18 luni, putand trece si 24 de luni pana la stabilirea aspectului definitiv.
Pielea are o capacitate constanta de a scapa de celulele vechi si de a crea altele noi, insa tocmai aceasta caracteristica duce si la formarea cicatricilor. Cicatricile sunt inerente vindecarii oricarei rani, insa evolutia acestora difera de la o persoana la alta si in functie de caractreisticile ranii. Unele cicatrici dispar de-a lungul timpului, insa altele stau marturie unor evenimente petrecute cu zeci de ani in urma.
Pacientii sunt sfatuiti sa foloseasca produse cosmetice cu blocante UV sau sa evite expunerea la soare mai multe luni dupa tratament, mai ales dupa peeling-urile profunde.
Vindecarea cicatricilor
Nu exista niciun indiciu cu privire la evolutia viitoare a unei cicatrici. Vindecarea ranii este diferita de la un corp la altul, fiind determinata de aspectele genetice, mediu si multi alti factori. Cicatricile apar pe intreg corpul, insa zone precum spatele, pieptul, genunchii si coatele sunt mai predispuse cicatrizarii deficitare.
In urma unei raniri, corpul poate rspunde in mai multe feluri:
- Regenerare (inlocuire) – Acest lucru se intampla in cazul in care se pierde structura si functia unui tesut. Din pacate, capacitatea corpului de a inlocui structurile pierdute este limitata.
- Reparare (restabilirea echilibrului) – Repararea este cel mai intalnit proces ce urmeaza unei raniri.
- Vindecare excesiva (fibroze si contractii) – Vindecare excesiva este un proces patologic ce altereaza structura partii afectate, pierzandu-se si functia sa. Exemple de fibroza sunt cheloidele si cicatricile hipertrofice.
Vindecare deficitara (ulcere cronice) – Acest proces reprezinta opusul vindecarii excesive si reprezinta o sedimentare neobisnuit de mica a tesutului matricial, slabiciunea fiind atat de mare, incat est eurmata de destramare. Exemple sunt ulceratiile persistente, inculabile.
Tipuri de cicatrici
1) Cicatricile cheloide
Acestea rezulta in urma unui proces de vindecare agresiv, cicatricile extinzandu-se dincolo de zona ranita si capata aspect conopidiform. Cheloidul poate afecta in timp mobilitatea. Aceste cicatrici sunt mai ridicate decat nivelul pielii si cresc in continuu. Cheloidele mai mici se pot trata prin criogenie. Aceasta afectiune poate fi prevenita prin tratament de presiune sau prin aplicarea placutelor cu gel dupa o ranire. Cheloidul apare cel mai des la persoanele de tip african.
2) Cicatricile hipertrofice si atrofice
Cicatricile hipertrofice sunt mai inchise la culoare decat pielea, ingrosate si au un nivel mai ridicat decat pielea din jur, insa nu se dezvolta in afara zonei ranite. De obicei se formeaza in jurul grefelor de piele sau in urma arsurilor profunde de gradul II. Un posibil tratament este injectarea de steroizi, pentru a reduce inflamarea.
3) Cicatricile atrofice sunt cele care formeaza o mica depresiune sau gaura in piele.
4) Contracturile
De obicei in urma arsurilor, apare o cicatrice contractata, care „tine” pielea si impiedica miscarea. Aceasta cicatrice poate fi mai profunda, afectand muschii si nervii.
5) Cicatricile cauzate de acnee
Persoanele care au suverit de acnee severa raman cu multe tipuri de cicatrici, de la mici gropite la un aspect valurit al pielii. Tratamentele difera in functie de tipul de acnee.
Cicatricile pot fi indepartate in mai multe feluri, in functie de suprafata, profunzime si regiunea in care este situata:
- Excizia chirurgicala si sutura directa a plagii reprezinta indepartarea in bloc a pielii impreuna cu cicatricea, rezultand in acelas loc o cicatrice. In functie de marimea exciziei cicatricea poate fi si ea mai mare sau mai mica, acceptata sau nu de pacient.
- Excizia chirurgicala urmata de grefare (acoperirea defectului creat printr-o grefa cutanata, prelevata de la o regiune a corpului mai ferita vederii – coapse, fese). Dezavantajul acestei tehnici consta in diferentele de textura si culoare ale pielii grefate, uneori fiind prezenta si o denivelare (zona ca o adancitura) in zona operata. De asemenea in zona donatoare ramane o cicatrice cu o suprafata echivalenta cu accea a pielii recoltate. In unele cazuri se poate recolta piele de la nivelul pliului inghinal, cu sutura directa a plagii, rezultand doar o cicatrice liniara.
- Excizia chirurgicala si acoperirea defectului prin folosirea unor lambouri cutanate din vecinatate, excesul de piele fiind rezultatul folosirii unui expander tisular. Aceasta tehnica este mai laborioasa si implica mai multe etape (introducerea expanderului sub piele, expandarea sa la volumul dorit prin injectii repetate de ser fiziologic, indepartarea expanderului si folosirea excesului de piele creat pentru acoperirea zonei plagii rezultata din indepartarea tatuajului). Pe langa avantajul ca tesutul folosit la acoperirea defectului este asemanator si compatibil cosmetic, apar insa si unele neajunsuri ca prezenta unor cicatrici suplimentare deformarea regiunii de vecinatate si uneori afectarea musculaturii comprimate.
- Dermabraziunea este folosita in special pentru atenuarea ridurilor, revizia cicatricilor si mai putin indepartarea tatuajelor. Procedeul poate fi folosit si in combinatie cu alte tratamente.
- Peelingul chimic: Substantele chimice utilizate sunt: retinolul si acidul glycolic pentru cicatrici si iritatii mai superficiale si acidul tricloracetic (TCA) pentru neregularitati mai profunde si discromii. Pentru tratamentele mai agresive este necesara o vacanta medicala, de la cateva zile la cateva saptamani.
Aceste substante pot fi utilizate in mai multe concentratii, functie de profunzimea peeling-ului pe care dorim sa-l performam. Sunt necesare mai multe sedinte pentru a obtine rezultatul dorit.
- HiFu
- Radiofrecventa fractionata