Boala Dupuytren
Boala Dupuytren este o afecțiune care apare la nivelul palmelor și degetelor constând în retracția aponevrozei palmare (fasciilor palmare), cu apariția unor “corzi fibroase”, ce vor “strânge” și vor fixa degete spre palmă. Apare mai frecvent la bărbați decât la femei, de obicei afectează ambele mâini și recidivează adesea. Inițial apar noduli în palmă, care evoluează câtre formarea unor bride retractile, ”corzi fibroase”. Articulațiile mâinii și ale degetelor (metacarpofalangiene și interfalangiene) se vor bloca în flexie de diverse grade. Cel mai frecvent sunt afectate degetele IV și V (inelarul și auricularul). Mișcările degetelor sunt stânjenite, în special apucarea obiectelor.
Factorii favorizanți sunt:
- consumul de alcool;
- fumatul;
- diabetul zaharat;
- tratamentul medicamentos pentru epilepsie.
Stadiile bolii sunt determinate de apariția următoarelor formațiuni la nivelul palmei:
- nodulul, care poate fi vizibil sau poate fi simțit, aflat la nivelul palmelor sau la baza degetelor;
- depresiunea (scobitura), care apare când fascia afectată începe să tragă de piele, datorită retracției care apare;
- cordoanele fibroase la nivelul fasciei, care vor retracta degetele către palmă.
TRATAMENT
Boala Dupuytren este o afecțiune progresivă, cronică, cu recurențe frecvente. În stadiile inițiale ale bolii, fizioterapia este importantă, astfel se poate menține funcționalitatea mâinii, pentru o perioadă mai lungă de timp. Pacientul este evaluat periodic pentru a se urmări evoluția bolii.
1.Metoda clasică de tratament este reprezentată de cura chirurgicală a bridelor contractile cu scopul de a relaxa contractura degetelor și de a reda mobilitatea acestora.
După intervenție sunt necesare cure de kinetoterapie pentru restabilirea funcționalității mâinii.
2.Altă variantă de tratament este tratamentul NA (needle aponeurotomy), tehnica secționării aponevrozei cu acul, care constă în utilizarea unui ac cu ajutorul căruia se incizează aponevroza palmară afectată. Tehnica se face cu anestezie locală și durează în medie 20-30 minute. Mobilitatea mâinii poate fi reluată imediat fără a fi nevoie de atele de imobilizare sau materiale de sutură. Tehnica se poate aplica de mai multe ori. Tendința la recidivă este ceva mai mare decât în cazul tratamentului chirurgical.
Cu cât intervenția se aplică mai rapid în scala evolutivă a bolii, cu atât rezultatele sunt mai bune.
De obicei este bine ca, după neurotomia cu acul, să se efectueze o cură de kinetoterapie pentru ca funcția mâinii să redevină normală.
Avantajele acestei tehnici sunt:
- se poate repeta ori de câte ori este nevoie, indiferent cât de repede recidivează boala;
- nu presupune incizii, cicatrici, grefe de piele, suturi;
- riscul de infecție este minim;
- poate fi aplicată cu succes pacienților diabetici;
- nu necesită imobilizarea mâinii pe atela gipsată, 2 săptămâni până la vindecare și încă 6 săptămâni după extragerea firelor;
- timpul necesar intervenției este foarte scurt (30 minute)
Este aplicabilă la orice vârstă, indiferent de bolile asociate.